\u00cen perioada 18-25 martie 2015 \u00een peste 75 de ora\u015fe din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova are loc S\u0103pt\u0103m\u00e2na pentru via\u0163\u0103 2015, care va avea ca punct culminat Mar\u015ful pentru via\u0163\u0103 din 21 martie 2015. \u00cen Bucure\u015fti, acesta se va desf\u0103\u015fura \u00eencep\u00e2nd cu ora 14.00, pe traseul Pia\u0163a Unirii \u2013 Parcul Tineretului, intrarea \u015eincai. \u201eVia\u0163a fiec\u0103rei persoane are o valoare infinit\u0103, iar societatea are de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 sprijin\u0103 femeile aflate \u00een criz\u0103 de sarcin\u0103 \u015fi protejeaz\u0103 via\u0163a copiilor nen\u0103scu\u0163i. Sper\u0103m s\u0103 tragem \u015fi un semnal de alarm\u0103 asupra faptului c\u0103 discriminarea persoanelor cu Sindrom Down, a persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i \u00een general, \u00eencepe \u00eenainte de na\u015ftere, atunci c\u00e2nd copilul este avortat\u201d, explic\u0103 Alexandra Nadane, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Studen\u0163i pentru Via\u0163\u0103, co-organizator al Mar\u015fului, \u00eentr-un interviu acordat Epoch Times. \u00cen opinia ei, este nevoie de o indemniza\u0163ie de solidaritate cu femeile \u00eens\u0103rcinate.<\/p>\n
Epoch Times: Care este tema Mar\u015fului pentru via\u0163\u0103 de anul acesta? Ce mesaj vre\u0163i s\u0103 transmite\u0163i societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti prin aceast\u0103 manifestare?<\/strong><\/p>\n Mar\u015ful pentru via\u0163\u0103 2015 are tema \u201eFiecare via\u0163\u0103 este un dar\u201d. Ne bucur\u0103m c\u0103 foarte multe ora\u015fe s-au al\u0103turat acestui demers anul acesta. Anul trecut, tema Mar\u015fului \u015fi a S\u0103pt\u0103m\u00e2nii pentru via\u0163\u0103 a fost \u201eAdop\u0163ia, o alegere nobil\u0103\u201d \u015fi au participat 40 de ora\u015fe din Rom\u00e2nia. Este o cre\u015ftere evident\u0103 \u00een acest an, e un semn c\u0103 oamenii simt c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 mai mult pentru ceilal\u0163i, c\u0103 trebuie s\u0103 se deschid\u0103 c\u0103tre problemele celorlal\u0163i, mai ales c\u00e2nd e vorba de via\u0163\u0103 \u015fi moarte. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, suntem deosebit de bucuro\u015fi c\u0103 \u00een acest an Mar\u015ful \u015fi evenimente pro-via\u0163\u0103 se organizeaz\u0103 \u015fi \u00een Republica Moldova \u2013 este o prim\u0103 edi\u0163ie care a st\u00e2rnit foarte mult entuziasm acolo, au \u00eenceput mai t\u00e2rziu, dar foarte hot\u0103r\u00e2t.<\/p>\n Mesajul principal pe care dorim s\u0103-l transmitem prin intermediul acestui eveniment bi-na\u0163ional este acela c\u0103 via\u0163a fiec\u0103rei persoane are o valoare infinit\u0103, iar societatea are de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 sprijin\u0103 femeile aflate \u00een criz\u0103 de sarcin\u0103 \u015fi protejeaz\u0103 via\u0163a copiilor nen\u0103scu\u0163i.<\/p>\n Un alt mesaj, nu secundar prin importan\u0163\u0103, ci doar prin faptul c\u0103 este specific acestui an, este dat de alegerea zilei de desf\u0103\u015furare. Mar\u015ful pentru via\u0163\u0103 \u00een Ziua Mondial\u0103 a Sindromului Down, 21 martie. Ziua a fost aleas\u0103 special. Sper\u0103m s\u0103 tragem un semnal de alarm\u0103 asupra faptului c\u0103 discriminarea persoanelor cu Sindrom Down, a persoanelor cu dizabilit\u0103\u0163i \u00een general, \u00eencepe \u00eenainte de na\u015ftere, atunci c\u00e2nd copilul este avortat deoarece este diagnosticat intrauterin cu posibilitatea de a avea o anumit\u0103 dizabilitate.<\/p>\n La nivelul Uniunii Europene, 96% dintre copiii diagnostica\u0163i cu Sindrom Down sunt avorta\u0163i exact pentru c\u0103 au Sindrom Down. Da, persoanele cu 47 de cromozomi sunt diferite de persoanele cu 46 de cromozomi, dar sunt persoane! Sunt fra\u0163ii \u015fi surorile noastre, fiii \u015fi fiicele din familiile noastre! Dac\u0103 suntem nep\u0103s\u0103tori la discriminarea care are loc \u00een momentul avortului selectiv, bazat pe dizabilitatea diagnosticat\u0103, atunci vom fi nep\u0103s\u0103tori \u015fi la discriminarea unui adult cu Sindrom Down.<\/p>\n Cum se raporteaz\u0103 rom\u00e2nii la problema avorturilor? Statisticile sunt \u00eenfior\u0103toare. Din 1958 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent au fost \u00eenregistrate doar \u00een spitalele de stat peste 22.000.000 de avorturi. Se fac circa 400 de avorturi la cerere pe zi doar \u00een spitalele de stat, rata avorturilor fiind de 480 de avorturi la 1.000 de na\u015fteri, cea mai mare din Uniunea European\u0103…<\/strong><\/p>\n O scriitoare celebr\u0103 din SUA, Frederica Mathewes-Green, spune un lucru care se aplic\u0103 foarte bine \u015fi la situa\u0163ia Rom\u00e2niei: \u201eO femeie nu dore\u015fte s\u0103 fac\u0103 avort a\u015fa cum dore\u015fte o \u00eenghe\u0163at\u0103 sau un Porsche, ci ca un animal prins \u00een curs\u0103 care \u00ee\u015fi roade picioarele pentru a sc\u0103pa\u201d.<\/p>\n Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunt\u0103 o femeie \u00eens\u0103rcinat\u0103 este lipsa de sprijin, la care se adaug\u0103: presiunile, violen\u0163a, abandonul \u015fi lipsa de asumare a partenerului sau reac\u0163iile negative ale celor din jur. Aceste lucruri contribuie \u00eentr-un mod cov\u00e2r\u015fitor la discriminarea femeii \u00eens\u0103rcinate \u015fi o \u00eemping efectiv spre avort. Am o prieten\u0103 care a f\u0103cut \u015fase avorturi cu acela\u015fi partener \u015fi \u00een prezent regret\u0103 foarte mult acest lucru. Mi-a spus c\u0103 de fiecare dat\u0103 a trecut foarte greu prin perioada de criz\u0103 de sarcin\u0103 \u015fi c\u0103, dac\u0103 partenerul \u00ee\u015fi asuma copiii, pentru ea nu era nicio problem\u0103 s\u0103 nasc\u0103 to\u0163i ace\u015fti copii, \u00eens\u0103 \u00een momentul \u00een care el a zis c\u0103 nu \u00eei pas\u0103 \u015fi i-a cerut s\u0103 se descurce singur\u0103, a sim\u0163it c\u0103 lumea se pr\u0103bu\u015fe\u015fte peste ea iar singura solu\u0163ie care i-a venit \u00een minte a fost avortul.<\/p>\n Dragostea, sprijinul, compasiunea fa\u0163\u0103 de femeile aflate \u00een criz\u0103 de sarcin\u0103 sunt lucruri mici pe care le putem face fiecare dintre noi, dar care pot contribui \u00een mod esen\u0163ial la schimbarea \u00een bine a vie\u0163ii femeilor care se confrunt\u0103 cu o sarcin\u0103 nea\u015fteptat\u0103.<\/p>\n Ce recomand\u0103ri vrea s\u0103 fac\u0103 Studen\u0163i pentru via\u0163\u0103 autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne pentru protejarea copiilor nen\u0103scu\u0163i \u015fi legat de copiii care ar putea s\u0103 se nasc\u0103 cu Sindrom Down?<\/strong><\/p>\n Poate vi se pare ciudat, dar, \u00een epoca noastr\u0103 plin\u0103 de revendic\u0103ri fa\u0163\u0103 de stat, noi nu ne repezim la \u201eg\u00e2tul statului\u201d, ierta\u0163i-mi exprimarea mai neao\u015f\u0103, dar a\u015fa se cam \u00eent\u00e2mpl\u0103. Una-dou\u0103, statul este de vin\u0103 pentru cam tot ce nu merge bine \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Republica Moldova, c\u0103 \u015fi \u00een st\u00e2nga Prutului este cam tot la fel. Dar numai statul sau numai statele sunt \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova? Oamenii nu sunt, pe l\u00e2ng\u0103 statele acestea? Noi cine suntem, prietenii no\u015ftri cine sunt, colegii, rudele noastre cine sunt? A\u015fadar, nu statul, ci noi, to\u0163i, avem o parte de responsabilitate fa\u0163\u0103 de tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0163\u0103rile noastre. Nu spun c\u0103 o asistent\u0103 medical\u0103 \u015fi ministrul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii au aceea\u015fi responsabilitate.<\/p>\n La 16 ani am aflat pentru prima dat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 criza de sarcin\u0103, adic\u0103 situa\u0163ia unei femei \u00eens\u0103rcinate care se confrunt\u0103 cu o sarcin\u0103 nea\u015fteptat\u0103 sau a\u015fteptat\u0103 dar care nu este sprijinit\u0103 de cei din jur.\u00a0Ca o parantez\u0103, din experien\u0163a din ace\u015fti 6 ani care au trecut, criteriul esen\u0163ial pentru definirea crizei de sarcin\u0103 nu este dac\u0103 copilul a fost sau nu dorit, a\u015fteptat, dac\u0103 exist\u0103 o situa\u0163ie material\u0103 corespunz\u0103toare sau nu, dac\u0103 mama este integrat\u0103 social sau nu, ci criteriul esen\u0163ial este dac\u0103 este sprijinit\u0103 de cineva \u00een mod real sau nu \u2013 iar acest cineva este \u00een majoritatea cazurilor tat\u0103l copilului. De semnul lui, din p\u0103cate, depinde de cele mai multe ori via\u0163a sau moartea copilului nen\u0103scut.\u00a0<\/strong>Seam\u0103n\u0103 cu alt secol, \u015ftiu, dar asta este realitatea. Dreptul femeii de a decide, recunoscut de lege f\u0103r\u0103 nicio limitare, este condi\u0163ionat \u00een realitate de acceptarea tat\u0103lui copilului. Cunosc nenum\u0103rate cazuri de femei care au dorit, s-au zb\u0103tut, au pl\u00e2ns s\u0103 nasc\u0103 copilul, dar, pentru c\u0103 tat\u0103l a zis c\u0103 nu \u015fi-l asum\u0103, au f\u0103cut avort.<\/p>\n Revenind, dac\u0103 o elev\u0103 de 16 ani a reu\u015fit s\u0103 discute cu o femeie aflat\u0103 \u00een criza de sarcin\u0103 \u015fi care avea programarea la avort peste c\u00e2teva ore din momentul \u00een care am primit telefonul respectiv, cred c\u0103 este evident c\u0103 b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova ar putea s\u0103 fac\u0103 mult mai mult pentru femeia aflat\u0103 \u00een criza de sarcin\u0103.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u015fte statul, dorim ca acesta s\u0103 ofere instrumente de sprijin femeii \u00een criza de sarcin\u0103. De exemplu, am propus de anul trecut, c\u00e2nd a fost tema adop\u0163iei, introducerea \u015fi \u00een Rom\u00e2nia a adop\u0163iei deschise din timpul sarcinii. Adic\u0103, atunci c\u00e2nd femeie este \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi consider\u0103 c\u0103 nu se poate ocupa de cre\u015fterea copilului, ea s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 \u00eenceap\u0103 procedura de \u00eencredin\u0163are spre adop\u0163ie din perioada de sarcin\u0103. \u00cen Statele Unite, Australia, Marea Britanie este legal \u015fi d\u0103 roade. \u00cen num\u0103rul doi al revistei Pentru via\u0163\u0103, pe care o public\u0103 asocia\u0163ia noastr\u0103, avem un material despre legisla\u0163ia din Australia pe aceast\u0103 tem\u0103, foarte elocvent. Sunt avute \u00een vedere toate problemele care ar putea ap\u0103rea \u015fi totul se face spre binele copilului, al mamei, al p\u0103rin\u0163ilor adoptivi.<\/p>\n Dar nu numai \u00een acest caz, al femeii \u00een criza de sarcin\u0103, ci, \u00een general, cred c\u0103 societatea noastr\u0103 ar trebui s\u0103 fie mai responsabil\u0103 fa\u0163\u0103 de femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103. Dac\u0103 consider\u0103m firesc, la nivel personal, s\u0103 ced\u0103m locul \u00een autobuz unei femei \u015fi am ridicat acest gest la nivel de politic\u0103 public\u0103 \u2013 avem scaune speciale \u00een mijloacele de transport \u00een comun, \u00een spa\u0163ii publice etc. pentru femeile \u00eens\u0103rcinate \u015fi cu copii mici, atunci genul acesta de grij\u0103 putem s\u0103 \u00eel avem \u015fi \u00een alte direc\u0163ii. Dup\u0103 o minim\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, oamenii con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103 are anumite nevoi speciale: de alimenta\u0163ie s\u0103n\u0103toas\u0103, de vestimenta\u0163ie, medicale, de rebalansare a raportului munc\u0103\/odihn\u0103.<\/p>\n Exist\u0103 legi privitoare la perioada sarcinii, unele foarte bune, iar de cur\u00e2nd primul ministru al Rom\u00e2niei a declarat c\u0103 Guvernul are \u00een vedere plata consulta\u0163iilor medicale pe perioada sarcinii. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 \u015fi alte nevoi, credem c\u0103 o indemniza\u0163ie de solidaritate cu femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103 pe perioada sarcinii ar fi mai potrivit\u0103, c\u0103ci ar veni \u00een sprijinul multor necesit\u0103\u0163i care nu pot fi legiferate punctual de c\u0103tre stat \u2013 de genul \u00eembr\u0103c\u0103min\u0163ii. \u015ei a\u015f ruga ca, dac\u0103 cineva dore\u015fte s\u0103 m\u0103 ironizeze legat de problema vestimenta\u0163iei pe perioada sarcinii, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 bine \u00eenainte la importan\u0163a aspectului exterior pentru o femeie.<\/p>\n Nu m\u0103 refer la o indemniza\u0163ie care s\u0103 cheme femeia la ghi\u015feu \u00een fiecare lun\u0103, s\u0103 o pun\u0103 pe drumuri, ci la una care s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103, de exemplu, \u00een dou\u0103 tran\u015fe, o dat\u0103 \u00een luna a patra \u015fi a doua oar\u0103 \u00een luna a opta de sarcin\u0103. 500 de euro de fiecare dat\u0103, deci un total de 1.000 de euro cred c\u0103 ar reprezenta unii dintre cei mai bine investi\u0163i bani din bugetul Rom\u00e2niei. \u015ei, probabil, la fel \u00een ce prive\u015fte Republica Moldova.<\/p>\n