Chișărău Gerda activează în cadrul Asociației Darul Vieții din Timişoara ca și referent. Este căsătorită și are 4 copii.

De ce vă implicați în organizarea MPV 2014?

Socotim că Dumnezeu ne cheamă în această luptă, care trebuie să se desfășoare pe toate planurile; este o vocație nobilă cu multe haruri și binecuvântări. Unul dintre aceste planuri este Marșul pentru Viață. Noi ieșim în stradă încă de la înființarea Asociației în decembrie 2002 – pe atunci sub formă de procesiune cu rugăciune în fața cabinetelor de ginecologie. De atunci vedem roadele: auzim de tot mai mulți medici ginecologi care nu mai fac avorturi…

Dacă v-ați implicat în anii anteriori, ce v-a rămas în minte?

Pe măsură ce cineva se implică într-un astfel de eveniment, rămâne conectat și devotat, îi crește angajamentul și devotamentul pentru cauza celor nenăscuți. N-am putut bănui impactul asupra cadrelor medicale sau a celor care se credeau neutri, până ce am experimentat lucrarea ascunsă a lui Dumnezeu și am înțeles că mesajul intră în inimile oamenilor și lucrează acolo pe bătaie lungă. Și de multe ori îl aplică pozitiv atunci când sunt puși în fața unei decizii pro sau contra viață/ mișcare provita.

Cui adresați invitația de a participa la Marșși de ce?

Îi invit la acest Marș pe toți aceia care doresc o schimbare în mentalitatea politicienilor și implicit a celor din jurul lor. Pentru că este foarte important ca acest Marș să aibă un număr numeros de participanți, doar așa vom reuși să ne facem auziți, observați și ascultaţi. Dacă ne numim creștini trebuie să o demonstrăm prin faptele și acțiunile noastre, iar acest Marș este un bun prilej pentru a dovedi că noi creștinii suntem uniți când vine vorba de apărarea valorilor creștine.

Credeți că Marșul are ca efect salvarea vieții vreunui copil nenăscut aflat în pericol?

Marșul pentru Viață este o acțiune binecuvântată de Dumnezeu, iar în fruntea lui se află puterea Divină, drept urmare sunt convinsă că acest Marș sensibilizează inimile multora.

S-a vorbit despre faptul că în România nu există o cultură a adopției. Mamele şi familiile aflate în criză de sarcină sau în situații dificile după naștere nu se gândesc să încredințeze copilul spre adopție. Nici statul nu prevede adopția în criza de sarcină, nici societatea nu valorizează actul adopției, părinții adoptivi și copiii adoptați. Ce credeți că se poate face în această privință?

Acum câțiva ani în România nu exista nicio cultură a vieții, niciun fel de preocupare în acest sens, afară de cele ale unor organizații izolate. Este datoria Bisericilor creștine și a mișcării de apărare a vieții să formeze aceste concepte inclusiv sub formă de lobby, din moment ce societatea nu și le asumă.

Cunoașteți un caz de adopție care a adus bine în viața tuturor celor implicați – copilul, părinți naturali, părinții adoptivi?

Da, evident, mai multe.

În statele occidentale, mai ales în SUA, adopția este un mod de viață. Actori și cântăreți celebri adoptă copii, familii obișnuite adoptă un număr foarte mare de copii – uneori chiar mai mare de cinci –, familii care au un copil cu dizabilitate, de exemplu cu Sindrom Down, adoptă alți copii cu aceeași dizabilitate. Cum credeți că s-ar putea dobândi și în societatea românească această deprindere nobilă, de a adopta nu doar atunci când o familie nu are copii, ci de a adopta cu gândul la binele unui copil aflat într-o situație critică?

Prin evenimente precum Marșul pentru Viață și altele prin care se promovează ideea că viața este infinit de prețioasă.

Ce reprezintă pentru dumneavoastră bărbatul, ce reprezintă femeia, ce reprezintă copiii?

Bărbatul și femeia, în urma unirii lor prin Sfânta Taină a Căsătoriei devin soțși soție, iar copiii reprezintă îndeplinirea cuvântului Domnului ”Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul”, totodată, copiii întregesc familia.

Ce le-aţi cere politicienilor să facă pentru a proteja şi a promova viața? În condiţiile în care avortul nu ar putea fi total interzis, ce alte instrumente credeţi că avem la îndemână pentru a apăra copiii nenăscuţi?

Avem comunitățile creștine care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au puterea de a modifica mentalitățile, precum s-a întâmplat în Polonia prin implicarea Bisericii Catolice (în 1993 s-a obținut interdicția avortului prin lege).

Care este programul manifestărilor prilejuite de Marşul pentru Viaţă în oraşul dumneavoastră?

Această zi va începe cu Sf. Liturghie Arhierească, apoi vom porni din fața Bisericii greco-catolice Sfânta Maria Regina Păcii și a Unității din Timișoara pe un traseu prestabilit cu staţionare în fața Catedralei Metropolitane Ortodoxe apoi în fața Prefecturii Timișoara, unde se va citi și un manifest adresat autorităților, urmat de un moment artistic.

Aveţi un mesaj de adăugat?

Viața este sacră, este un dar de la bunul Dumnezeu pe care trebuie să-l prețuim și să-l valorizăm cum știm noi mai bine. Doar împreună și uniți în credință vom reuși să întemeiem o cultură a vieții. Haideți să fim o voce pentru cei fără de glas, iar pe 22 martie 2014 să demonstrăm încă o dată că ne pasă de cei mai mici ai noștri, să fim uniți în cuget, în credință și într-un singur glas să răsune ”Noi suntem un popor pentru viață”!